Lumea maratonistilor e ciudata, atunci cand e privita din afara. Dar stai sa vezi cum e cand ajungi inauntru Numai ca daca vei ajunge vreodata sa faci parte din aceasta lume, inseamna ca ti-ai asumat deja o multime dintre “nebuniile” ce ne caracterizeaza. Ba mai mult, vei constata ca nu pot trai fara ele – antrenamente, concursuri, literatura de specialitate, “vaste” cunostinte despre tehnici de alergare, nutritie sportiva, echipament, felul cum se schimba relatiile cu cei din jur, dar si mai important – felul cum se schimba relatia ta cu tine… in fine, o multime de aspecte pe care nici nu le banuiai inainte sa devii alergator.

Am avut ocazia sa gust din toate aceste placeri ale alergatului si cred ca in ultimii 2 ani am trait atat de multe experiente, cat nu traiesc altii in 10.

Recent am citit o carte care trateaza cu umor si (auto)ironie ciudateniile ce au legatura cu alergarea (si maratonul). Cartea se numeste “I Run, Therefore I Am – NUTS!”. E un joc de cuvinte ce porneste de la “cuget, deci exist” (/sunt). “Alerg, deci sunt – NEBUN!”. Nu stiu cat de amuzanta ar fi pentru cineva care nu alearga, insa pentru unul ca mine a fost extrem de amuzanta, pentru ca m-am recunoscut in multe dintre capitole.

Pacat doar ca nu inteleg 100% engleza, ca sa prind toate poantele subtile.

Bob Schwartz, autorul cartii, a fost si el maratonist (unul “de pluton”, asa cum sunt si eu) si a scris o multime de articole pentru reviste celebre, cum ar fi Runner’s World (asta e cea mai tare revista despre alergare din lume si e scoasa de acelasi trust american care detine si Men’s Health).

Asa cum promisesem, duminica am adunat gasca mare si am alergat in Herastrau. Vremea a fost destul de ok pentru alergare, iar parcul era liber. Ne-am intalnit cu multi alti alergatori si le-am dat fluturasi despre clubul nostru.

Pentru mine a fost un antrenament foarte bun – am alergat 20 km tinandu-ma destul de aproape de ritmul pe care ar trebui sa il am la Paris ca sa ma apropii de 3:30. E nevoie de multe alergari lungi pentru asta si sper sa pot sa le fac, mai ales ca acum temperatura incepe sa creasca.

Cat de curand o sa anunt o alta alergare de grup, asa ca fiti pe faza.

Tot mai multa lume iese la alergat in parcuri. Azi a fost o zi superba, asa ca IOR-ul era plin cu lume si destul de multi alergatori. M-am intalnit cu Ilie Rosu, cu care o sa merg la Paris si cu cativa baieti din club, Victor si George. Maine mergem in gasca mare in Herastrau. Abia astept!

Au trecut mai bine de 2 luni de cand ne-am “upgradat” familia cu inca un bb.

Nume de cod Antonia, respectiv bb ver 2.0 este o comoara de copil (nu ca e al meu, dar asta e realitatea

Am asteptat cu emotie venirea ei pe lume, iar asteptarile ne-au fost rasplatite din plin. Bebe 2 este versiunea linistita a Dorei (in rest, la fel de frumoasa). Nu am avut nici macar o noapte nedormita pana acum (sau macar sa fie nevoie sa ma trezesc). Aspect esential, zic eu, si cred ca ma inteleg toti cei care au trecut prin experinta paternitatii si au avut un bebe urlator (saracii bebelusi nu au absolut nicio vina, dar la un moment dat iti vine sa te urci pe pereti, cand nu mai stii ce sa ii faci sa taca si tie iti pica ochii in gura de somn).

Oamenii fac copii din multe motive. Eu mi-am dorit inca un copilas din acelasi motiv pentru care imi doresc sa merg la un nou maraton si apoi la altul si altul… E vorba de retrairea unor experiente minunate, care din pacate trec atat de repede. Dora are acum 4 ani si cateva luni. Deja este un copilas care merge la gradinita. Anii acestia au trecut incredibil de repede. Imi era dor sa tin un bebe in brate si sa trec din nou prin toate etapele dezvoltarii lui, cu toate dragalaseniile si bucuriile specifice fiecarei luni.

Nu o sa uit niciodata momentul cand Dora mi-a zambit prima data. Am vrut sa retraiesc aceasta senzatie. De curand, Antonia a inceput sa ne zambeasca, apoi sa gangurasca si chiar sa rada la noi. Ce poate fi mai minunat decat atat?

E adevarat ca e mai complicat cu 2, ca am mai putin timp pentru orice, ca trebuie sa ma implic mai mult, insa un simplu zambet al copiilor te face sa uiti de toate greutatile.

Din fericire pentru noi, Dora a acceptat-o foarte bine pe cea mica, fara scene de gelozie si fara sa ne faca probleme.

RO CLUB MARATON va invita duminica 8.02.2009 la o alergare de grup in Parcul Herastrau.

Loc de intalnire – Piata Charles de Gaulle, intrarea principala in parc (de unde se pleaca la crosuri)

Ne intalnim in intervalul 9,30-10, iar la ora 10 se pleaca la alergare. Primii 3-4 km (sau chiar o tura de parc) se va alerga in grup, intr-un ritm acceptabil pentru toata lumea.

Toata lumea este binevenita!

Daca ai nevoie de mai multe detalii, vino pe forum.

Ce puteti citi nou pe www.nutritionist.info.ro:

Despre medici, care nu prea fac miscare

Despre o carte interesanta de nutritie si intalnirea mea cu cititoarele siteului 121.ro

De ce ar trebui sa mancam prune

Cum sa traiesti mai mult… mancand mai putin