Inainte de orice, haideti sa va povestesc cum am ajuns sa citesc aceasta carte, despre care tin neaparat sa va povestesc.

Inainte de Craciun am mers la libraria Humanitas din Auchan sa cumpar cateva carti pentru cadouri. Dupa ce ajung la casa cu ele si le achit, vanzatoarea ma intreaba precipitata daca sunt client Vodafone. Initial m-am blocat, pentru ca nu intelegeam ce are una cu alta (ca si cum m-ar fi intrebat ce numar port la pantof…). I-am spus ca sunt si atunci am elucidat “misterul” – Humanitas si Vodafone au lansat un program, numit “Citeste mai mult”, care consta in urmatoarea chestiune: la fiecare carte cumparata dintr-o anumita librarie, primeai inca o carte gratuit (dintr-o lista de 10 titluri), dupa ce trimiteai un sms gratuit la un numar. Normal ca m-am bucurat… cui nu-i place sa primeasca un cadou? Printre cartile alese, mana destinului mi-a oferit o carte excelenta.

“FLUX. Psihologia FERICIRII” nu este o carte cu solutii pentru gasirea fericirii, insa modul cum autorul (un reputat psiholog american, de origine maghiara) explica ceea ce inseamna fericirea, mi-a deschis ochii in multe privinte.

Un lucru este clar – nu putem fi fericiti permanent. Ok, putem fi multumiti ca avem un trai satisfacator – hrana, protectie, sex etc, insa fericirea apare doar cand si cand. Csikszentmihalyi introduce conceptul de “flux” si “experienta optimala”. Starea de flux este acea stare de armonie interioara la care ajungem uneori prin motivare, atentie, concentrare, ordonarea gandurilor, folosirea tuturor aptitudinilor disponibile – interesant, nu numai cand ne distram, ci si cand muncim. Experientele optimale sunt situatiile in care resimtim aceasta stare de flux.

Ca sa dau un exemplu concret din viata mea – cele mai intense experiente optimale si stari de flux pe care le-am resimtit au fost maratoanele. Sunt momente in timpul curselor in care totul este PERFECT. Corpul si mintea intra in rezonanta cu tot ce se intampla in jur. Exista o coordonare impecabila a miscarilor, a respiratiei, a gandurilor.

Toti avem sansa sa experimentam fluxul sub o forma sau alta – ascultand o melodie, jucandu-ne cu copiii nostri, citind ceva, studiind, facand sport, calatorind si… chiar si muncind (mai ales daca faci din job o pasiune).

Va recomand sa cititi aceasta carte. Este impecabil scrisa si atat de interesanta, incat nu o poti lasa din mana.

A aparut Sci-Fi magazin Almanah 2009, continuarea defunctei reviste Sci-Fi magazin, care a supravietuit doar 1 an pe piata media din Ro. Am fost trist cand am aflat ca revista nu se va mai publica. Este o pierdere pentru pasionatii de SF din tara noastra.

Nu pot sa inteleg de ce nu exista interes pentru acest domeniu… Nici macar din partea publicului, nu mai zic de sponsori care sa sustina o astfel de revista. Sci-Fi magazin era un produs reusit dupa parerea mea, in special datorita faptului ca publica doar nuvele premiate (deci bune). In fine… sper sa mai apara vreodata o revista buna de SF in Ro. O sa fiu primul care se aboneaza.

Almanahul poate fi comandat pe www.sci-fi.ro iar cuprinsul poate fi studiat aici.

Astazi am participat la lansarea clinicii SansAge, din a carei echipa fac si eu parte, ca nutritionist.

Se vorbeste din ce in ce mai mult despre “antiaging”. Unii ar putea zice ca e o moda. Eu zic ca este un curs firesc al lucrurilor – oamenii au realizat ca avem posibilitatea sa traim mai mult si mai ales sa imbatranim frumos. Pe de alta parte, stilul de viata modern ne cam scurteaza aceasta sansa.

SansAge propune pacientilor o abordare holistica – o echipa multidisciplinara de medici care fac o evaluare complexa si ii propun pacientului o serie de terapii care il pot intineri cu 10 ani in maxim 6 luni – totul obiectivat cu jutorul markerilor antiaging. Poate suna putin “bombastic”, insa adevarul este urmatorul: este o diferenta intre varsta cronologica si varsta biologica, in sensul ca poti sa ai 40 de ani (calendaristic), insa organismul tau sa comparabil cu al unui individ care a trait 55 de ani. Intr-o oarecare masura, aceste transformari pot fi reversate. Daca esti supraponderal si slabesti pana la greutatea normala se poate afirma ca din punct de vedere metabolic ai intinerit.

Evident, rolul meu in aceasta abordare va fi acela de a consilia pacientii pe probleme de nutritie.  Ceilalti specialisti sunt: gerontolog, specialist chirurgie estetica, histopatolog, kinetoterapeuti, specialisti estetica dentara si implantologie, psiholog.

Dr. Adrian Stanescu, initiatorul acestui proiect (si proprietarul clinicii) este medic specialist gerontolog si a construit in 2008  Caminul Oxxygene, primul centru din Romania pentru tratarea bolii Alzheimer. El motiveaza crearea clinicii SansAge astfel:

1. Populatia imbatraneste – datele statistice arata ca populatia Romaniei cu varsta intre 35 si 50 ani ( adica varsta la care un tratament antiaging este propice ) este de 4,5 mil, adica aprox. 20% din populatie, iar persoanele cu varsta peste 35 de ani este de 12 mil., adica mai mult de jumatate din populatie ce trebuie sa se preocupe de imbatranire.

2. Preocuparea individului pentru terapiile antiaging, pentru o viata sanatoasa, este in crestere.

3. Industria wellness are avantul industriei computerelor in anii 80 – 90.

4. Lipsa unui astfel de centru antiaging specializat pe piata romaneasca

5. Efectele terapiei antiaging asupra individului – calitatea vietii imbunatatita, speranta de viata crescuta, fara dizabilitati fizice si psihice

6. Efectele terapiei antiaging asupra societatii – de preventie a bolilor si implicit scaderea costurilor sociale legate de imbatranire.

Evenimentul de lansare a fost interesant. A venit multa lume din presa medicala. Eu am sustinut o scurta prezentare despre alimentele functionale si rolul lor in antiaging. Voi povesti alta data despre aceste alimente functionale.

Ce ar mai trebui spus – la SansAge pacientii vor gasi unul dintre putinele aparate Eximia din Romania. Mai multe detalii pe www.sansage.eu

Am lansat (in sfarsit) primul site din Romania dedicat in exclusivitate nutritiei sportive – www.nutritiesportiva.ro

Imi propun sa ofer informatii din aceasta zona tuturor celor care realizeaza ca performanta sportiva nu poate fi atinsa fara o alimentatie adecvata.

N-am mai scris de mult despre antrenamente, alergatura, concursuri bla-bla… nebuniile mele cu maratoane si tocit talpile “adidasilor” prin parcul IOR si alte zone pitoresti ale capitalei. De fapt, n-am mai scris cam de mult pentru aici, pentru ca am atatea chestii pe cap, incat numai de bloguiala nu mi-a mai ars.

In tot cazul, antrenamentele reprezinta un punct foarte important in agenda mea saptamanala. Pot sa renunt la multe, dar daca sunt nevoit sa sar pentru un antrenament intru in sevraj (adica: ma enervez foarte tare, dar pentru ca e oarecum jenant sa zic ca sunt nervos din cauza asta, ma descarc pe toata lumea din jur…).

Am inceput un antrenament, cat de cat, mai coerent pentru Paris. Mai am 73 de zile. Visez sa imi dobor PR-ul de la Barcelona, insa nu stiu daca o sa pot. Uneori fac niste antrenamente grozave – parca zbor. Reusesc sa cobor binisor sub 5/mie, dar nu pot sa ma mentin prea mult acolo. Teoretic as putea sa alerg un semi la 5 pe mie, dar mai mult ca sigur, al doilea semi (respectiv a doua parte a maratonului) n-as putea sa o duc tot asa. E greu. O fi frumos, dar e greu. Minte rau cine spune ca maratonul e usor. Adevarul e ca ultima parte este chinuitoare (mai ales daca nu te antrenezi cum trebuie, respectiv cu alergari lungi periodice – prin asta intelegand 20-30 km sau mai mult).

Duminica am fost la antrenament cu amicul Marian. Omul viseaza sa fie antrenor si isi exercita pe mine aceasta nobila aplecare. Iar eu execut cu bucurie, pentru ca de unul singur asa am o lene sa fac intervale, fartlek, dealuri si alte minuni d-astea, incat e bine venit un stimul care sa ma propulseze catre un alt nivel de antrenament. Alergarile cu Marian sunt cam asa: el alearga vesel in ritm de jogging, razand si povestind, eu trag de mine sa nu crap pe acolo si raspund monosilabic. Cam asta e diferenta dintre 3:11 si 3:51 la maraton )

Ultimul antrenament a fost foarte tare. Am dat o tura (sau doua?) de parc, apoi am lucrat scari. Adica am urcat in mare viteza, sarind cate 2 trepte, o rampa lunga din IOR. M-am simtit foarte bine. Pe moment. La urmatoarele doua antrenamente din aceasta saptamana, picioarele mele au protestat. N-am avut cine stie ce febra musculara, insa am zone – in special partea externa a gambelor, pe acolo pe la tibialul anterior – care din cand in cand “ma lasa”. Adica odata le simt ca se inmoaie si parca nu mai am control pe picioare. Plus ca m-am simtit obosit.

Ma mai innebuneste un lucru – variatia de temperatura. Ba e frig, ba e cald. Nu mai stiu cum sa ma imbrac la antrenament. De obicei am tendinta sa ma imbrac prea gros si atunci ma supraincalzesc si se duce naibii tot antrenamentul. Caldura este un dusman mai mare decat frigul, pentru alergatori de distanta. Asa ca abia astept sa se decida odata vremea, intr-un sens sau altul.

A, ziceam ca m-am apucat de program de antrenament. Vreau sa vad daca asa pot sa obtin performante ceva mai bune, pentru ca “se zice” (adica, studii serioase) ca sportivii care se antreneaza coerent au sanse mai mari sa-si doboare recordurile, decat cei care fac cum faceam eu – iesit la antrenament si alergat la inspiratie.

Nu stiu daca mai exista asa ceva in Ro, dar in mod sigur va exista una pe la sfarsitul lui 2009.

Am citit aceasta informatie in revista Bfresh, publicatie apartinand lantului de cluburi World Class (cu care am inceput si eu o colaborare).

World Class Titan este cel mai mare proiect al lor din intreaga lume (si au deja o multime de cluburi…) si va fi la Auchan Mall (adica foarte aproape de casa mea, ceea ce ma bucura foarte tare). Clubul va avea 3000 de metri patrati si va putea primi pana la 6000 de oameni.

Foarte interesant – va avea pista de alergare de interior!!!

In plus – trei sali de forta, un gym destinat femeilor, zone de cardio, piscina, jacuzzi, sauna, cafenea.

Astept cu interes momentul deschiderii